Accidentul din Bistriţa, în urma căruia patru fraţi şi-au pierdut viaţa, atrage din nou atenţia autoritatilor asupra pericolului de la calea ferată. Riscul că şi alţi tineri să îşi piardă viaţa este extrem de mare la majoritatea căilor ferate din ţară, care nu sunt semnalizate corespunzător. Şoferii spun că se asigură, dar de cele mai multe ori nu au vizibilitate prea bună lângă sinele de tren şi cer bariere la toate căile ferate. în timp ce tragediile se produc pe bandă rulantă, autorităţile ridică din umeri.
În judeţul Dâmboviţa, ca şi în alte judeţe din ţară, majoritatea căilor ferate nu sunt prevăzute cu bariere, iar accidentul produs în localitatea bistriţeană Viişoara, ne aminteşte de tragedia care a avut loc pe DJ 720 B, la calea ferată de la Nisipuri.
Pentru mulţi dintre şoferi, panoul este insesizabil, pentru că trebuie să se uite cu mare atenţie dacă se apropie trenul.
Şoferii cred că cea mai bună soluţie este reprezentată de montarea barierelor la toate căile ferate.
Problema este că autorităţile aruncă responsabilitatea dintr-o parte în alta. Administraţia locală din Răzvad spune că la momentul producerii accidentului cu autocarul, în 2006, nu a putut face solicitare către CFR, de montare a unei bariere , pentru că Drumul Judeţean este în responsabilitatea Consiliului Judeţean. În plus, CFR deţine suprafaţă de teren de 8 metri în jurul căilor ferate, teren pe care autorităţile nu pot interveni nici măcar pentru defrişarea copacilor care reduc vizibilitatea. La polul opus, reprezentanţii CJD spun că nu se ocupă de administrarea căilor ferate şi că nu este treaba lor să facă demersuri în acest sens. Totodată, IPJ Dâmboviţa, care trebuie să asigure ordinea şi siguranţa traficului rutier nu a făcut niciodată solicitare către CFR pentru montarea unei bariere la Nisipuri.
În ultimii doi ani nu s-au mai înregistrat accidente cu victime la calea ferată de la Nisipuri, însă, au fost aplicate 638 de sancţiuni şi au fost reţinute 64 de permise de conducere ale şoferilor care nu au oprit la indicatorul Stop.