TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII DE IZVORUL TĂMĂDUIRII

TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII DE IZVORUL TĂMĂDUIRII

Credincioşii sărbătoresc astăzi Izvorul Tămăduirii. Izvorul Tămăduirii are loc întotdeauna în prima zi de vineri după Paști. Ziua este una de rugăciune și de căință în fața lui Dumnezeu. Nu e bine să te superi, să fii deznădăjduit. Munca nu își are rostul în această zi, căci este una dedicată puterii lui Dumnezeu.

Maica Domnului a dăruit şi poporului român izvoare tămăduitoare. Unul din acestea se afla la Mănăstirea Ghighiu din judeţul Prahova, la mai puţin de 5 km de municipiul Ploieşti. Potrivit Tradiţiei, episcopul sirian care a adus icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului în această mănăstire (1958), a cerut iertare Fecioarei pentru că a luat icoana din locul în care se afla, iar a doua zi, în locul în care s-a rugat, a apărut un izvor tămăduitor.

În unele zone din țară, de Izvorul Tãmãduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Sãptãmâna Luminată, un vas cu apă, și îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.

În ziua de Izvorul Tămăduirii, în bisericile ortodoxe de la sate şi oraşe, se săvârşesc slujbe de sfinţire a apei, numită Agheasma Mică. După săvârşirea slujbei de sfinţire, preoţii îi stropesc pe enoriaşi cu agheasma şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău”.

Comenteaza

comentarii

reclama ta

Mergi sus